Fara plângeri

 

Puternic publicitat inainte de difuzare – prin trailere si articole de presa -, documentarul „My Foetus” difuzat, târziu in noapte, de Channel 4 a fost urmarit de circa 1,5 milioane de telespectatori, dar nu a fost urmat decât de o duzina de plângeri publice (in timp ce emisiuni tv mult mai putin socante sunt insotite de zeci si sute de reclamatii ale spectatorilor ofuscati). Absenta plângerilor catre conducerea canalului sau catre Ofcam (CNA-ul britanic) nu este pusa doar pe seama unei cresteri a tolerantei publicului (britanic) la asemenea subiecte intim-socante, cât mai ales de calitatea, factuala, a documentarului si de dezbaterile care au precedat emisiunea. Luari de pozitie in care, desi Biserica catolica a vituperat materialul, inclusiv activistii pro-life au fost de acord cu documentarul, considerându-l „material didactic”.

 

Desi nu a fost conceput sa socheze, documentarul „My Foetus” a filmat in integralitate procedurile implicate in avortul suportat de o tânara femeie insarcinata de patru saptamâni si a prezentat ramasitele fetale ale unui avort la sapte saptamâni, precum si fotografii ale unor fetusi de 10, 11 si 21 de saptamâni; imaginile au fost insotite de interviuri cu doctori care executa asemenea operatii si cu activisti anti-avort.

 

Channel 4 a fost nevoit sa justifice difuzarea acum a unor imagini fetale refuzate in 1997 si 2001 organizatiei Pro Life Alliance: departamentul juridic al canalului a afirmat ca, anterior, i s-a propus un clip de patru minute care repeta de câteva ori 23 de imagini fetale, in timp ce acum documentarul „My Foetus” arata doar patru imagini de fetus intr-un film de 30 de minute.

 

Filmul a fost scris si regizat de cineasta Julia Black – fiica fondatoarei organizatiei caritabile Marie Stopes International, cea mai mare operatoare de avorturi in afara sistemului public de sanatate din regatul Unit. Realizatoarea, ea insasi obligata sa avorteze la 21 de ani, dar aflata pe timpul filmarilor in ultimele luni de graviditate, crede ca, desi miscarile care apara libertatea femeilor de a decide argumenteaza ca este vorba despre un drept al femeilor, exista „o tacere cotropitoare asupra realitatii fizice a acestei operatii” – a citat cotidianul britanic The Guardian.

 

Pe de alta parte, activistii pro-life, care au sustinut initial difuzarea documentarul, pentru a se arata realitatea avorturilor, reproseaza filmului ca prezinta avortul drept ceva „usor” si „bun”.

 

Material didactic

 

Facultatea de Teologie a Fujen Catholic University din Taiwan, care detine drepturile de difuzare a acestui documentar anti-avort, a prezentat studentilor sau filmul  „Eclipser of Reason”, realizat de activistul american Bernard Nathanson. Difuzarea acestui documentar nu a ramas fara reactii, primele care au prosestat fiind grupurile feministe, care il considera „prea explicit” si nebalansat.

 

„Acest film arata procesul de avort, iar spectatorii pot vedea cum un fetus incomplet format este extras din pântecul mamei. Ceea ce grupul nostru spera este ca in loc sa prezinte tinerilor filme atât de explicite, scolile si-ar putea redirectiona eforturile spre educatie sexuala a acestora”, afirma Wu Wei-ting, presedinta Awakening Foundation, un proeminent grup al femeilor din Taiwan. Pe de alta parte, ca reprezentanta a unui punct de vedere in favoarea libertatii de alegere a femeilor, doamna Wu spune ca ideea potrivit careia femeia are drept asupra corpului sau nu este reprezentata in film si ca, mai mult, barbatii nu sunt deloc responsabilizati in legatura cu avortul. „Educatia sexuala adecvata, cu sublinierea precticilor de safe-sex, si ideea ca barbatii ar trebui sa-si asume responsabilitatea lor când femeile ajung la avort sunt doua importante subiecte asupra carora grupurile de femei ar trebui sa insiste”, a mai spus Wu Wei-ting, citata de cotidianul taiwanez Taipei Times.

 

Ca raspuns la preocuparile criticilor, decanul Facultatii de Teologie a Fujen Catholic University din Taiwan, Luis Aldrich, a precizat ca difuzarea documentarului nu a avut alt scop decât constientizarea spectatorilor. „Desigur, intelegem ca acest documentar este explicit si ca spectatorii s-ar putea simti jenati; dar este o prezentare factuala a ceea ce se intâmpla in interiorul pântecelui gravidei in timpul avortului. Prezentând acest film, am vrut sa-i facem pe spectatori sa realizeze ca, de fapt, exista o alta viata umana, pe lânga cea a mamei, care este periclitata in avort”, a explicat Aldrich.

 

Documentarul „Eclipser of Reason” si autorul, Bernard Nathanson, sau au o istorie interesanta. Dupa ce a condus o clinica de avort responsabila pentru circa 75.000 de asemenea proceduri, Nathanson a reusit, in 1968, sa convinga Curtea Suprema a Statelor Unite sa legalizeze avortul pe teritoriul american. In 1970, insa, o data cu aparitia unei noi tehnologii de investigare a sarcinii – sonograma -, posibilitatea de a urmari cresterea unui fetus in pântecul mamei l-a atins atât de tare pe obstetricianul american incât acesta a devenit un fervent activist pro-life. Acum, Fujen University a pregatit 10.000 de copii din acest film la cererea unui grup budist, care doreste sa-l arate membrilor sai.

 

Petre Munteanu